N-am mai scris de mult, de prin
decembrie... Acum simt nevoia sa va povestesc despre viata mea din ultima
vreme.
Ianuarie a fost o luna de vis... Am plutit
la propriu si la figurat, am descoperit dimensiuni pe care nu credeam ca le pot
atinge, am primit un cadou deosebit, pe care l-am respins, dar care va veni din
nou atunci cand voi fi pregatita...
Am trait fiecare secunda cu bucurie si am
uitat sa mai fac curatenie in curtea ego-ului, prea indragostita de dragoste si
de oameni. Am primit darurile pe care le-am cerut. Dumnezeu mi-a rasplatit
cererile cu raspuns la ele. Si situatia financiara s-ia revenit, iar trendul
este ascendent.
Dar fiind guvernata de cuvantul anului
TRANSFORMARE, viata mea a devenit incet incet un carusel si am simtit ca ma ia
cu ameteala.
Au fost lucruri pe care as fi vrut sa le
fac, dar nu s-a potrivit, au fost lucruri pe care le-am facut si am avut
sentimentul ca nu au iesit asa cum imi doream. Au fost schimbari mici si
schimbari mari. In primul rand, anul acesta a adus o schimbare de stare. Sunt
indragostita. A mai adus si o schimbare de locatie. Mi-am vandut apartamentul
si ma voi muta. Acolo unde vreau sa ma mut s-au complicat lucrurile si nu stiu
daca este pentru ca acea casa nu imi este destinata sau pentru ca nu este inca
momentul sa intru in ea. Oricum acum nu conteaza decat sa accept starea
actuala. Dumnezeu stie mai bine decat mine si-mi va da exact ce am nevoie si
cand am nevoie, adica atunci cand sunt pregatita pentru a face schimbarea. Acum
stiu si nu ma mai agit. Ceea ce va sa vina este cel mai bun lucru care mi se
poate intampla si casa aceea va fi acasa. :)
Luna februarie a venit la pachet cu o
lupta. O lupta cu mine, defapt cu ego-ul meu. Ego-ul meu este lupul cel rau din
Scufita Rosie, doar ca imbracat in hainele Scufitei de culoare roz. Pentru ca a
fost rau si m-a chinuit in ultima perioada, am hotarat sa-l fac de ras in fata
tuturor, sa-i rad o dunga pe spate si sa-i dau fustita jos, sa arate ca un
sconcs. Nu ca i-ar fi pasat lui prea tare, dar macar am avut si eu o
satisfactie. :)
A fost constructiva lupta cu el, am putut
sa mai scot la suprafata cate ceva, mici neacceptari, mici frustrari, mari
nelinisti. Am descoperit ca inca nu am dat drumul trecutului. Ca inca ma agat
de el, cautand certitudini, in loc sa ma abandonez in bratele lui Dumnezeu.
Stiu ca acolo e liniste si iubire! O simt de fiecare data cand imi dau voie sa
intru in comuniune cu sinele superior. Dar luna asta am fost blocata in
material. Am vazut realitarea deformata. Se pare ca trebuia sa trec prin toate
astea sa ajung la concluzii la care nu poti ajunge decat prin agitatie
browniana. Acum stiu ca indiferent ce-mi va aduce secunda urmatoare pot sa ma
dau cu un pas inainte si sa vad tabloul de ansamblu.
Si starea de indragosteala s-a mai domolit,
nu mai este atat de inflacarata si pot sa vad lucrurile mai usor si mai clar,
chiar daca mai sunt momente de orbeala cronica. Stiu ca alegerea pe care am
facut-o este cea corecta, ca omul pe care-l am langa mine este cel care-mi poate
dubla fericirea si care poate si vrea sa mearga alaturi de mine. Nu sunt un om
usor de tolerat, un om langa care se poate trai usor, pentru ca nu-mi doresc
calea usoara, cea a indiferentei si a comoditatii, ci dimpotriva. Sunt o femeie
activa, puternica si hotarata. Stiu exact ce vreau, stiu exact incotro vreau sa
ma indrept, stiu ca pot sa fac acest lucru si stiu ca Dumnezeu mi-a pus in fata
CALEA cea mai potrivita pentru mine. Sunt un purtator de lumina si voi face tot
ce tine de mine ca misiunea pe care o am sa aduca beneficii tuturor celor care
se vor intersecta cu calea mea.
Ieri am avut o sedinta de dezvoltare pentru
Nierre, altfel. O sedinta in care s-a ras mult, s-a vorbit eficient si s-a
trasat linia pentru viitor. Ieri a fost ziua in care am putut sa zbor din nou,
aripile mele ridicandu-se iar catre soare si bucurandu-se de primavara care a
venit deja.
Va doresc o primavara ca-n povesti, cu
ninsoare de petale de flori si cu arome imbatatoare, cu transformarile de care
aveti nevoie si cu bucuria clipei traita la intensitate vibrationala ridicata!
Cu dragoste,
Iulia Vulpe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu